• Buila-Vânturarita

    Parcul Național

    Buila-Vânturarita

Lucrări ştiinţifice publicate în urma cercetărilor realizate în parc

STOICAN Florin (2006) -„Geodiversity of Buila-Vanturarita National Park” - Anuarul Institutului Geologic al Romaniei 2006 

Abstract

The Buila-Vanturarita National Park, the 12th national park in Romania and the 2nd in the Valcea district, was created by the Government Decision 2151/2004, as a result of a Kogayon Association project.

The protected area was assigned by the Romanian Academy – The Comission for Protection of the Natural Monuments - and by the Ministry of Environment and Water Management – the Direction for Biodiversity and Biosecurity – in the 2nd category of IUCN, whish states for “national park”; this assignment came as a conclusion after analyzing the “Scientific Basis Study of the Buila-Vanturarita National Park” provided by the Kogayon Association. Although it is the smallest national park in Romania on 4186 ha, Buila-Vanturarita, gathers very valuable elements that lead to its status of national park: lineary ridges of Jurassic calcareous stones with karst relief (exokarst and endokarst), valuable components of the flora and fauna, that are all part of the geodiversity notion. The pluridisciplinary research studies realized by the Kogayon Association during the development of the project for the creation of the national park and afterwards, have contributed to the deep knowledge of the geodiversity in the area.

STOICAN Florin (2005) - Studiu sedimentologic al zăcământului de calcar de la Bistriţa - lucrare master Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea Bucureşti

Lucrarea de faţă are ca temă studiul rocilor carbonatice din zăcământul de la Bistriţa, din calcarele jurasice din Masivul Buila-Vânturariţa în sensul identificării posibilităţilor de valorificare economică a acestora.

În sedimentarul Masivului Buila-Vânturariţa nu s-au făcut până acum decât studii de
stratigrafie şi paleontologie, abordarea sedimentologică încercând să aducă lucruri noi în
cunoaşterea zonei.

Am încercat să studiez calcarele din Masivul Buila-Vânturariţa prin analize
sedimentologice, specifice rocilor carbonatice, realizate pe un număr mare de eşantioane
prelevate din Masivul Buila-Vânturariţa cu concentrare pe perimetrul zăcământului de calcar de la Bistriţa.

În primul capitol am făcut o prezentare generală a cadrului geologic al regiunii studiate, în cel de-al doilea am expus pe scurt sistemele de referinŃă ale clasificării rocilor carbonatice şi a proceselor diagenetice, iar în cel de-al treilea capitol am prezentat succint metodele şi tehnicile de laborator folosite (reacţii cromatice şi amprente pe celuloid, catodoluminiscenţă).

Următorul capitol şi cel mai consistent este dedicat studiului petrologic şi al proceselor
diagenetice. În efectuarea acestui studiu au fost luate în consideraţie petrofaciesurile, biofaciesurile şi procesele diagenetice, încercând astfel să se pună un diagnostic facial şi să se reconstituie istoria diagenetică a depozitelor sedimentare din cadrul acestora.

Mulţumesc domnului Prof. Dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române şi doamnei Lect. Dr. Cristina Panaiotu pentru sprijinul şi îndrumarea acordate la realizarea lucrării.

PLOAIE Gheorghe (2001) – Public perception of environment in the mountains of Valcea County – GeoJurnal 54

Abstract

The Vâlcea Carpathians are of great value given their scenic attractions combined with specific glacial relief features in the Parâng and rare plant and animal species of Cozia. Complemented by a diverse cultural landscape, with monasteries, vernacular buildings and pastoral traditions, the area offers a uniquely attractive backdrop for a cluster of spa resorts of international standing which make Vˆ lcea one of Romania’s leading tourist regions. Environmental protection is very necessary to regulate private enterprise in the post-communist era, but financial resources and institutions are insufficient at the present time. The paper demonstrates how highly-motivated individuals can play a significant role in advocating a more sustainable future through their own capacities to carry out research and develop personal networks enabling them to extend their influence with the public at large and also with academic and administrative hierarchies. The Romanian author of this paper is one of a number of environmental activists in Vâlcea county who able to promote environmental issues in the absence of effective NGOs.