Peştera din Cheile Comarnicelor (Munteanu Murgoci)
Se găseşte în Masivul Stogşoare, la circa 930 m altitudine absolută şi 30 m diferenţă faţă de talvegul Văii Cheia, în versantul stâng al cheilor.A fost cercetată şi descrisă încă din 1898 de către Gh. Munteanu-Murgoci (C. Goran, 1983).
Deschiderea este mare (10/3 m) şi orientată înspre vest, iar peştera este constituită din întretăierea aproape perpendiculară a trei culoare dezvoltate pe diaclaze. Lungimea reţelei de culoare este de circa 235 m. Pentru parcurgere sunt necesare haine de protecţie şi mijloace de iluminare.
Galeria principală este de dimensiuni mai mari (3-5 m lăţime şi 5-8 m înălţime), concreţionată cu stalactite, stalagmite, coloane, gururi. În capăt se remarcă un frumos grup de stalagmite şi domuri denumit “Familia”. După circa 50 m galeria principală se intersectează cu galeria Diaclazelor, dispusă aproape perpendicular. Spre stânga (culoarul cu guano) galeria este ascendentă pe primii 10 m şi apoi descendentă, cu numeroase prăbuşiri. Ramura din dreapta este concreţionată cu stalactite şi stalagmite, iar în porţiunea finală şi cu gururi, dincolo de care, printr-un puţ de 4 m, se pătrunde într-o galerie cu trei niveluri de eroziune.
Este o peşteră fosilă, orizontală în prima parte, apoi uşor descendentă, relativ bine concreţionată, predominând scurgerile parietale, mai frecvente de-a lungul culoarului mijlociu (Culuarul cu guano). Podeaua este acoperită peste tot cu mult material clastic, reprezentat prin fragmente de calcar sau concreţiuni. În culoarul mijlociu există petice de guano, iar în ultima porţiune bucăţi de lemne putrede. Tot în porţiunea terminală se află un mic bazinet cu apă. După morfologie şi orientarea culoarelor faţă de vale, peştera reprezintă fără îndoială un meandru fosil al râului Cheia.
Peştera este relativ rece (7° C în aer şi 6,2° C în apă, în iulie 1966), foarte umedă, lipsită de curenţi de aer.
Faunistic este relativ bogată, aici adăpostindu-se specii troglobionte de miriapode diplopode (Dacosoma motasi şi Trachysphaera racovitzai), coleoptere trechine (Duvalius delamarei). Se găsesc şi fosile de Ursus spalaeus.
